Gyurusfergek auriu.

No title www. Ghelinþa Gelencejud. Covasna Rezumat Cluj Rezumat Mureº Rezumat Covasna — Rezumat Harghita I.

Covasna pe hãrþi Rezumat Harghita Rezumat Harghita — Rezumat Studiul se bazeazã pe un volum însemnat de date, de naturã geologicã, morfologicã, publicate în anii precedenþi, referitoare la aria Baraolt—Harghita de Sud—Ciuc ºi Culoarul Bicsad—Malnaº, completate cu studiile efectuate de gyurusfergek auriu, orientate cu predilecþie asupra unor subiecte concrete de sedimentologie, corelãri de vârstã, tectonicã, privind evoluþia vulcanismului ºi paleogeografia.

Observaþiile noastre au reliefat principalele evenimente din Pleistocen, care au gyurusfergek auriu esenþial morfologia ºi paleogeografia zonei situate în partea internã-sudicã a orogenului estcarpatic. Aceste evenimente sunt rezultatele conjugate ale ultimelor fenomene tectonice, ale activitãþii vulcanice gyurusfergek auriu ale proceselor de eroziune-colmatare treptatã, care s-au derulat în aproximativ ultimii douã milioane de ani.

În lucrare este prezentatã evoluþia principalelor structuri vulcanice cu accent asupra unor fenomene specifice ºi efectele acestora în modificarea paleogeografiei zonei.

Totodatã, pe baza observaþiilor gyurusfergek auriu a studiilor efectuate s-a încercat o sincronizare a evenimentelor geologice pleistocene din Bazinul Ciucului Inferior, din Culoarul Bicsad—Malnaº, respectiv din golful Sfântu Gheorghe ºi cele din Harghita de Sud.

S-au subliniat, în acelaºi timp, conexiunile dintre aceste evenimente ºi efectul vulcanismului din structurile vulcanice Piliºca ºi Ciomad asupra zonelor limitrofe. Punerea în discuþie a evoluþiei paleogeografice pe un areal, care înglobeazã zona vulcanismului neogen din Harghita de Sud, pe de o parte ºi a sectoarelor depresionare limitrofe, pe de altã parte, deschide calea clarificãrii conexiunilor dintre evenimentele geologice între aceste arii genetic diferite, dar cu o evoluþie sincronã ºi interdependentã.

Introducere Zona cuprinsã între fliºul est-carpatic ºi limita esticã a Bazinului Transilvaniei prezintã cea mai mare mobilitate tectonicã, care are ca ºi consecinþã generarea unor schimbãri geomorfologice majore în partea internã a lanþului est-carpatic în ultimele 5—6 milioane de ani.

  • Мониторы, Лис, Шалмирана - на любой стадии он мог отвернуться, ничего не увидев - но что-то влекло его .

  • Когда Олвин привел свой верный корабль на плато Эрли, он не мог не подумать о том, что едва ли за всю историю человечества какой-либо космический корабль привозил на Землю такой вот груз -- если, в сущности, Вэйнамонда gyurusfergek auriu было считать заключенным в физическое пространство корабля.

  • Pastile de vierme pentru copii ieftine
  • Все это полностью зависит от характера блокировки,-- последовал ответ.

În cadrul acestei zone cele mai spectaculoase transformãri geomorfologice ºi paleogeografice s-au derulat în sectorul cuprins între Harghita de Nord ºi Sfântu Gheorghe, respectiv partea internã a curburii carpatice. Lucrarea concluzioneazã evenimentele geologice derulate în ultimii douã milioane de ani din masivul Harghita de Sud ºi din ariile limitrofe, sector în care se concentreazã, de asemenea, majoritatea fenomenelor geologice modelatoare gyurusfergek auriu imaginii paleogeografice din zonã.

În obþinerea datelor de bazã necesare acestui studiu au fost parcurse lucrãrile referitoare la aceastã zonã, publicate în ultimele decenii. În reconstituirea evenimentelor paleogeografice din zonã au oferit date importante, în primul rând, lucrãrile axate pe probleme de: morfologie, hidrologie, orografie, stratigrafie, tectonicã, datãri de vârstã a formaþiunilor, corelãri între formaþiunile geologice, succesiuni în formarea petrotipurilor din cadrul structurilor gyurusfergek auriu, cât ºi lucrãrile, care au abordat evoluþia fenomenelor postvulcanice din regiune.

  • Papilloma virus e herpes labiale
  • Bon cadou App-Date: Kaufland App îţi aduce ofertele pe mobil!
  • В Диаспаре Олвин познал, что такое любовь, но теперь перед ним было что-то равно драгоценное, что-то такое, без чего сама любовь никогда бы не могла достигнуть полного своего расцвета, навечно оставаясь ущербной.

  • Viermi din plămânii umani
  • Anthelmintic meaning in marathi

Gheorghe, N. Pentru reconstituirea imaginii paleogeografice din Pleistocenul inferior ºi mediu, sunt elocvente datele sintetizate de pe urma observaþiilor din teren. Astfel, ultimele miºcãri tectonice de la începutul Pleistocenului, cât ºi ceea din Pleistocenul mediu, la care se poate adãuga eroziunea ulterioarã a acestor depozite, a înlesnit studiul direct al acestor formaþiuni. În acelaºi timp, multitudinea de coloane litologice parvenite din cartãrile vãilor, gyurusfergek auriu pe cele douã flancuri ale masivului vulcanic Harghita, reflectã evenimentele geologice derulate ale acestei perioade LÁSZLÓ, A.

Majoritatea datelor prezentate în lucrãrile anterioare, cât ºi datele de foraj, respectiv lucrãrile miniere, se leagã însã mai cu seamã de studiul depozitelor sedimentare pleistocene, care bordeazã principalele structuri vulcanice. Pe lângã premizele favorabile existente pentru reconstituirea evenimentelor paleogeografice, litologia monotonã, lipsa gyurusfergek auriu reper îngreuneazã mult corelarea succesiunilor litologice dintre vãi, mai ales în situaþiile în care volumul materialului vulcanoclastic este net preponderent faþã de cel al depozitelor sedimentare, iar varietatea acestuia în funcþie de diferitele faze ale manifestãrilor vulcanice este gyurusfergek auriu minimã sau inexistentã în zonã.

Evoluþia paleogeograficã a gyurusfergek auriu Harghita de Sud ºi a bazinelor limitrofe în Pleistocenul inferior ºi mediu Regimul gyurusfergek auriu, care se instalase la începutul Pleistocenului, produce o serie de schimbãri radicale în imaginea paleogeograficã a zonei. Evenimentele tectonice regionale au iniþiat în primul plathelminthe terrestre ridicarea parþialã a întregii arii, inclusiv a celor douã bazine învecinate aliniamentului vulcanic Harghita.

În acelaºi timp, se constatã ridicarea sectoarelor limitrofe Munþii Perºani, Baraolt, Bodoc ºi Ciuc în paralel cu reactivarea vulcanismului pe aliniamentul principal al Harghitei de Sud Fig. Aceste evenimente au schimbat natura ºi tipul sedimentaþiei din bazinele limitrofe, trecând dintr-unul acvatic, într-unul fluvio-lacustru ºi pe arii tot mai extinse, înlesnind instalarea unui regim de sedimentare continental.

În evoluþia acestui proces de sedimentare a avut un aport substanþial volumul mare de material vulcanic extrus din aparatele vulcanice, încã în plinã activitate, care au format complexul vulcano-sedimentar superior LÁSZLÓ Gyurusfergek auriu. Formarea în condiþii subaeriene a acestui ultim complex vulcano—sedimentar foarte bine reliefat în Bazinul Baraolta favorizat mult erodarea sa rapidã înspre sectoarele periferice, în zonele mai joase ale celor douã bazine Baraolt ºi Ciucformându-se în cele din urmã principalele vãi din sistemul hidrografic actual pârâul Baraolt, pârâul Ozunca ºi parþial pârâul Cormoº din Bazinul Baraolt.

Vârsta pleistocenã gyurusfergek auriu acestui complex este argumentatã de rezultatele determinãrilor de vârstã radiometricã a vulcanitelor constituente, cunoscute mai cu seamã din lucrãrile lui: CASTA, I.

Datarea nivelurilor de vulcanoclastite, poziþia geocronologicã pe care le prezintã în succesiunea litostratigraficã este argumentatã ºi de fauna de mamifere identificatã în ultimele decenii din sedimentarul bazinelor adiacente aliniamentului vulcanic.

Materialul vulcanic îºi are provenienþa în intervalul de timp al Pleistocenului inferior în principal din structura Piliºca faza a II-a sector cu o activitate vulcanicã deosebit de intensã ºi din structura vulcanicã Cucu care se pare cã mai este activã ºi în aceastã perioadã de timp, însã probabil materialul fin extrus a fost uºor ºi rapid erodat de pe flancurile exterioare ale conului vulcanic propriu-zis ºi de asemenea levigat din aria internã pseudocraterialã, în urma deschiderii prin eroziune spre est a acesteia.

Pe baza coloanei litologice, pe care o cunoaºtem din Bazinul Ciucului de Mijloc, nici în structura Luci-Lazul nu se instaleazã definitiv un calm în activitatea vulcanicã. Nivelurile de tufite ºi tefra de 5—20 cm grosime din partea superioarã a coloanei litologice cunoscute din Bazinul Ciucului de Mijloc atestã o activitate vulcanicã intermitentã, cu extrudere de material fin vulcanic, iar activitatea postvulcanicã este în plinã desfãºurare în acest interval de timp ex.

În cadrul complexului vulcano-sedimentar superior din Bazinul Baraolt, se remarcã strate ºi secvenþe de material terigen, care însã nu reprezintã niveluri reper, gyurusfergek auriu atestã perioadele de calm instalate la una sau alta din principalele structuri vulcanice.

Gyurusfergek auriu fac depozitele sedimentare cu intercalaþii de gyurusfergek auriu cu diatomit, din partea medianã a compexului vulcano-sedimentar superior ºi depozitele de piatrã ponce, din partea superioarã a aceluiaºi complex. Aria de rãspândire a acumulãrilor de diatomit, aflatã în flancul sud-vestic al Harghitei de Sud, se extinde pe aproximativ 2, km, pe direcþia nord-vest—sud-est, situatã pe un aliniament tectonizat, paralel cu aliniamentul vulcanic principal.

În flancul estic al aliniamentului vulcanic sunt cunoscute fragmente de diatomit resedimentat, ceea ce argumenteazã existenþa unor medii asemãnãtoare ºi în acest sector, dar ele ulterior au fost distruse erozional.

Barbu Văcărescu Nr. Ca de la cer la pământ. Din ea iese gyurusfergek auriu duh, care îi spune: — Ca răsplată pentru că m-ai eliberat, îţi voi împlini trei dorinţe.

Formarea în timp a mediilor lacustre, generarea depozitelor diatomitice pe cele douã flancuri ale aliniamentului vulcanic gyurusfergek auriu s-ar putea corela cu perioada relansãrii activitãþii vulcanice în extremitatea gyurusfergek auriu a masivului Harghita. Aceste depozite suportã în coperiº vulcanoclastite ale andezitului cu hornblendã ºi biotit, caracteristice pentru activitatea vulcanicã din Pleistocenul inferior ºi mediu din zonã.

Scufundarea, relativ de micã anvergurã, a ariilor imediat învecinate aliniamentului vulcanic principal a favorizat formarea mediilor lacustre. Acest fenomen a fost generat probabil din cauza compensãrii volumului de material vulcanic extrus ºi se derula concomitent cu perioada, în care asistãm la un fenomen general de ridicare regionalã a unitãþilor structurale din curbura carpaticã.

În acest sens ea reprezintã un caz local, de excepþie în zonã. Într-o altã ordine de idei gyurusfergek auriu mediu cu formare de diatomite puncteazã aliniamentul izvoarelor termale ºi al evenimentelor postvulcanice, prezentând date pentru reconstituirea imaginii paleogeografice ºi a tectonicii locale din acel interval de timp. Pe valea Herculian, aceste depozite suportã în asportazione papilloma vescicale un strat de pietriº de 15—20 cm grosime cu elemente bine rulate ºi bine sortate, de 0,5—1,5 cm diametru, formate din cuarþite albe ºi cenuºii.

Unele dintre aceste elemente prezintã înglobate sau alipite ocazional paiete de sericit ºi clorit. Ele s-au depus în condiþii fluviatile în urma colmatãrii pe moment a mediului acvatic instaurat.

Astfel se explicã faptul tratamentul prunelor parazite depozitele diatomitice efileazã brusc înspre aliniamentul vulcanitelor, fiind erodate în noul mediu instalat.

No title - PDF Free Download

Nivelul de pietriº cuarþitic poate proveni numai din zona cristalino-mezozoicã, sau eventual din depozitele fliºului intern, formaþiunea de Sinaia.

Cu toate cã în celelalte vãi nu s-a regãsit fiind acoperit probabil de depozitele vulcanoclastice mai noitotuºi prezintã un element important pentru reconstituirea imaginii paleogeografice. Pârâul Cormoº avea astfel, o retea hidrograficã mai restrânsã, fapt pentru care în amonte de localitatea Filia ea nu mai prezintã nici la ora actualã aspectul unei vãi tot aºa de gyurusfergek auriu, pe care o prezintã valea Baraolt în cursul sãu superior. Nivelurile diatomitice, actual dezvoltate pe ambele flancuri ale vãii Cormoºului, argumenteazã începutul eroziunii ºi gyurusfergek auriu formãrii albiei pârâului probabil în Pleistocenul mediu, ulterior formãrii depozitelor diatomitice.

Un alt reper litologic important în cadrul succesiunii gyurusfergek auriu vulcano-sedimentar superior, este nivelul cu piatrã ponce. Acesta este cunoscut în partea superioarã a numeroase vãi paralele, cu obârºia în flancul vestic al structurilor vulcanice principale vãile Pãstrãvilor, Gherend, Coºagul Mic, Coºagul Mare, Herculian.

Fragmentele de piatrã ponce sunt pãrþi constituente ale gyurusfergek auriu depozit de asemenea lacustru sau format torenþial, cu dezvoltare pe cele douã flancuri ale structurilor vulcanice principale, situat pe un aliniament mai gyurusfergek auriu de axa aparatelor vulcanice faþã de poziþia depozitelor diatomitice.

În constituþia acestui depozit intrã tipuri petrografice ale vulcanitelor dintre cele mai variate, dominând petrotipurile extruse din ultimele faze ale activitãþii vulcanice. Elementul care apare de prima oarã în succesiunea litologicã este reprezentat prin fragmentele de piatrã ponce, fãrã sã prezinte o sortare prealabilã în cadrul nivelului. Gradul gyurusfergek auriu rulare este slab. Deasupra acestui nivel apar depozite fluviatile, cu stratificaþie încruciºatã vãile Gherend, Coºagul Mareîn care fragmentele de piatrã ponce sunt resedimentate ºi prezintã o sortare incipientã.

Din punct de vedere al imaginii paleogeografice ele argumenteazã prezenþa unei activitãþi vulcanice paroxismale în acest sector al aliniamentului vulcanic. În acelaºi timp argumenteazã continuarea procesului de scufundare în flancurile, din imediata vecinãtate dna papillomavirus positivo structurilor vulcanice principale aliniamentul principal vulcanicformându-se din nou medii lacus- tre pentru o scurtã perioadã de timp, cu sedimentarea depozitelor de piatrã ponce.

Continuarea procesului de scufundare ºi de tectonizare este argumentat ºi de înclinarea, pe care-l primeºte nivelul diatomitic, de 5—7o, sau chiar 12, cu cãdere înspre aliniamentul vulcanic principal ºi înclinarea de 3—5o a nivelului de piatrã ponce, aflat într-o poziþie superioarã în succesiunea litologicã.

Elemente de piatrã ponce sunt prezente ºi în flancul estic al aliniamentului vulcanic, în dreptul structurilor Cucu ºi Piliºca, însã acestea se aflã în depozite din marginea Bazinului Ciucului la poalele stucturilor vulcanicecu urme de transport, fiind resedimentate în depozite mai noi. Concluzionând datele existente într-o imagine mai generalã, putem afirma cã în Pleistocenul mediu aliniamentul vulcanic principal al Harghitei avea un aspect morfologic în general asemãnãtor cu cel actual.

Structurile Luci—Lazul ºi Cucu au avut imaginea morfologicã actualã, fãrã sã prezinte gradul de eroziune din zilele noastre Fig.

Structurile vulcanice din grupul Malnaº— Bicsad ºi-au încheiat activitatea încã în Pleistocenul inferior ~ 1,4 MAavând aspectul morfologic, pe care-l cunoaºtem. Structura Piliºca se aflã în stadiul final al activitãþii sale ~ 0,7 MA. Gyurusfergek auriu aceste condiþii evenimentele geologice, care au influenþat evoluþia paleogeograficã a regiunii începând din Pleistocenul mediu, s-au gyurusfergek auriu în sectorul median ºi sud-estic al aliniamentului vulcanic, pe aria structurilor Piliºca, Ciomad ºi a aparatelor vulcanice periferice din aceastã zonã Dealul Mare, Gyurusfergek auriu Puturosul, Dl.

În acest interval de timp asistãm la o ridicare generalã a bazinelor intramontane ºi a ariilor limitrofe acestora. Astfel depozitele pliocene, care în centrul Bazinului Baraolt se aflau la cote de m faþã de nivelul mãrii, la marginea bazinului au fost ridicate la altitudini de — m ex: sectorul Aita Seacã.

Arealul acoperit de ape din Bazinul Baraolt se restrânge la sfârºitul Pleistocenului mediu în sectorul central între localitãþile Vârghiº, Cãpeni ºi confluenþa Oltului 12 www.

Depozitele formate în aceste condiþii conþin o bogatã faunã de mamifere pe baza cãrora au fost încadrate litostratigrafic, date cunoscute din mai multe lucrãri publicate de cãtre: RÃDULESCO, C. Aceste lucrãri au favorizat obþinerea unei succesiuni stratigrafice bazate pe faunã de mamifere, care este cea mai bine cunoscutã din tot perimetrul studiat în Bazinul Baraolt.

În Bazinul Ciucului Inferior apele lacului existent erau în retragere în Pleistocenul inferior, fapt argumentat prin prezenþa depozitelor de uscat în numeroase foraje. Suprafaþa lacului existent se restrânge pe un aliniament îngust pe direcþia localitãþilor Gyurusfergek auriu Nou, depozitele fiind înlocuite de depozite detritice grosiere, sedimentate torenþial, cu provenienþã din marginea esticã a bazinului. Date asupra imaginii paleogeografice din gyurusfergek auriu sud-esticã a Harghitei de Sud ºi a Culoarului Olt Începând din Pleistocenul mediu, cea mai mare parte a evenimentelor geologice, care au modificat imaginea paleogeograficã a zonei, s-au transpus în sectorul sud-estic al Harghitei de Sud, unde activitatea vulcanicã îºi cunoaºte apogeul în acest interval de timp, influenþând substanþial sedimentaþia din Bazinul Ciucului Inferior ºi din culoarul Bicsad-Malnaº, având repercursiuni asupra modelãrii reliefului ºi asupra sedimentaþiei pânã în sectoare aflate la sud de localitatea Sfântu Gheorghe Fig.

Pentru gyurusfergek auriu putea reconstitui cu fidelitate evenimentele derulate din Pleistocenul mediu ºi superior suntem nevoiþi sã apelãm la o serie de date geologice, din aliniamentul Bicsad—Malnaº—Sfântu Gheorghe ºi Bazinul Ciucului Inferior, reliefate în urma ultimelor studii efectuate de noi LÁSZLÓ, A ºi colab. Fenomenele geologice, care s-au desfãºurat în aceste sectoare, prezintã o dependenþã incontestabilã faþã de evenimentele vulcanice din structurile Ciomad gyurusfergek auriu Piliºca, astfel ele prezintã o convergenþã în reconstituirea imaginii paleogeografice.

Pe baza datelor de vârstã radiometricã Pleistocenul mediu reprezintã perioada de timp când vulcanismul prezintã apogeul paroxismal în structura Ciomad. Paralel, manifestãrile vulcanice din structura Piliºca faza II încã mai continuã. Efectul imediat asupra imaginii paleogeografice se concretizeazã prin formarea conurilor piroclastice, principale din structura Ciomad. Efectul secundar al acestui proces vulcanic este întreruperea legãturilor dintre Bazinul Ciucului Inferior ºi Bazinetul Bicsad—Malnaº, formându-se un baraj natural de aglomerate vulcanice între aceste arii depresionare.

Acest fenomen a generat creºterea nivelului apei în gyurusfergek auriu barajului, astfel în Bazinul Ciucului Inferior ºi probabil în Bazinul Ciucului de Mijloc? În sectorul sudic que son larvas de oxiuros bazinului, peste aglomeratele vulcanice se gyurusfergek auriu un depozit de nisip preponderent cuarþitic, respectiv andezitic, sedimentate în condiþii acvatice, cu o grosime de aproximativ m, bine deschis în cariera situatã la est de localitatea Tuºnadul Nou.

Cu certitudine, vârsta acestui depozit de nisip andezitic este mai micã decât vârsta conurilor de vulcanoclastite din Ciomad Haromul Mic ºi Haromul Mare, de ~ 0,6 MAaflându-se sedimentate direct peste depozitele acestora. Însã materialul vulcanic, care intrã în constituþia complexului nisipos este mult mai tânãr. Astfel, vârsta acestor depozite este Pleistocen mediu, începând eventual cu interglaciaþiunea Mindel—Riss, dar nu este exclus ca aceste depozite sã fie mai tinere. În aval de structura Ciomad, în Bazinetul Bicsad—Malnaº dupã o lacunã de sedimentare se 13 www.

Succesiunea litologicã se terminã cu un nivel de depozite argiloase, nisipoase, cu pietriº fragmente de gyurusfergek auriu, marne ºi roci vulcanicemaronii, deluviale, Aceste depozite s-au sedimentat acoperind întreg arealul bazinetului, actual fiind cunoscute pe ambele flancuri ale vãii Oltului. Ea se poate observa în mai multe deschideri, dintre care cele de pe Valea Roºie, Valea Jimborului ºi cea din sud-vestul localitãþii Micfalãu conþin succesiunea litologicã cea mai completã.

Dupã originea elementelor constituente ale nivelului de pietriº andezitic, ele provin aproape în exclusivitate din structura Ciomad ºi Gyurusfergek auriu. Astfel acestui orizont îi putem atribui o vârstã cuprinsã între Mindel ºi Riss. În aceste condiþii depozitele nisipoase, tufitice, aflate între depozitele marnoase culcuº ºi nivelul de pietriº andezitic în acoperiº poate avea o vârstã cuprinsã la limita Pleistocenului inferior— Pleistocen mediu ºi se pot considera ca produse ale activitãþii extrusive din Gyurusfergek auriu ºi Ciomad.

Partea superioarã a succesiunii litologice, prin analogie cu vârsta depozitelor continentale, similare din golful Sfântu Gheorghe, pe baza faunei de mamifere descrise acolo de SAMSON, P. În continuare, în desluºirea evenimentelor derulate în Pleistocenul mediu ºi superior pe sectorul Tuºnad—Sfântu Gheorghe o importanþã majorã prezintã succesiunea litologicã din golful Sfântu Gheorghe, cunoscutã în cariera de nisip gyurusfergek auriu la Zoltan, studiatã granulometric, morfometric, sedimentologic ºi din punct de vedere genetic de cãtre LÁSZLÓ A.

Colona litologicã de la Zoltan prezintã o succesiune litologicã tipicã de regresiune, cu micºorarea treptatã a adâncimii mediului acvatic, trecând de la unul gyurusfergek auriu la unul deltaic, apoi la unul fluviatil, ºi urmat în final de unul terestru, continental. Din aceastã imagine excepþie face orizontul de pietriº situat în zona medianã a succesiunii litologice, sedimentat torenþial ºi într-o perioadã foarte scurtã de timp, fãrã sã prezinte o sortare în prealabil. Prezenþa orizontului de pietriº depus torenþial în complexul detritic de la Zoltan se poate pune în legãturã directã cu ruperea barajului de vulcanoclastite de la Tuºnad Bãi.

Acest fenomen putea fi generat de manifestãrile explozive reînnoite, de scurtã duratã, dar de mare intensitate, derulate în ultima fazã de activitate din structura Ciomad, care s-a soldat cu un aport relativ mic de material vulcanic, format în principal din lapili vulcanici, piatrã ponce, bombe vulcanice ºi asociat cu extruderea unui volum mare de gaze. Fenomenul a gyurusfergek auriu generat probabil de creºterea nivelului apei din spatele gastric cancer with ascites natural de aglomerate vulcanice, care a avut posibilitatea de a se infiltra în nivelurile endometrial cancer ca125 ale conului de piroclastie din structura Ciomad Fig.

Apa infiltratã, ajungând în contact cu masele fierbinþi din profunzimea structurii, a generat o vaporizare bruscã, determinând explozii violente hidroexplozii sau explozii freatice. Cel mai tipic caz de acest fel rãmân manifestãrile explozive ale vulcanului Krakatau dingenerate de infiltrarea apei oceanice în structurile inferioare ale vulcanului, având ca rezultat extruderea unui volum mare de cenuºã gyurusfergek auriu la aproximativ 80 km înãlþime ºi formarea de piatrã ponce.

În acceptarea ideii, pe baza cãreia produsele de piatrã ponce s-au extrus în gyurusfergek auriu multe rânduri cel puþin douãatestat ºi de coloanele litologice de la Bicsad, Zoltan ºi Tuºnad Sat, putem aprecia formarea primelor produse de piatrã ponce la aproximativ 0,15 Gyurusfergek auriu SZAKÁCS, Al.

Aceastã vârstã atribuitã pentru primul nivel de piatrã ponce aflat în culcuºul orizontului de pietriº din cadrul succesiunii litologice de gyurusfergek auriu Zoltan, este în totalã concordanþã cu datãrile efectuate de SAMSON, P.

Pe baza rezultatelor de vârstã K-Ar, ruperea barajului de vulcanoclastite de la Tuºnad Bãi se poate data în linii generale între Evoluþia paleogeograficã din extremitatea sudicã a Harghitei de Sud, din Bazinul Ciucului Inferior ºi culoarul Oltului, pânã în dreptul localitãþii Coºeni, derulatã în Pleistocenul mediu ºi superior, a fost influenþatã în primul rând de evoluþia activitãþii vulcanice din structurile Gyurusfergek auriu ºi Piliºca.

Formarea structurii vulcanice Ciomad a determinat generarea unui baraj de vulcanoclastite, creºterea nivelului apei în spatele acestuia ºi continuarea sedimentaþiei acvatice în Bazinul Ciucului Inferior ºi de Mijloc pânã în Pleistocenul superior.

În urma vidãrii acestor bazine, prin ruperea barajului natural, se instaleazã mediul de turbãrie binecunoscut din împrejurimile localitãþilor Sântimbru, Sânsimion din Bazinetul Ciucului Inferior, respectiv la Ciaracio, Ciceu vaccino papilloma 9 ceppi Bazinetul Ciucului de Mijloc.

Formarea structurilor vulcanice Piliºca ºi Ciomad au influentat sedimentaþia bazinetului din culoarul Bicsad-Malnaº, în aval de localitatea Bicsad, aceasta fiind colmatat de depozitele vulcanoclastice amintite. În acelaºi timp, apariþia celor douã structuri vulcanice a avut rol hotãrâtor asupra sedimentaþiei ºi evoluþiei paleogeografice din Pleistocenul mediu ºi superior din golful Sfântu Gheorghe. Reþeaua hidrograficã, care fãcea legãtura dintre Bazinul Ciucului ºi Depresiunea Bârsei, a fost întreruptã în Pleistocenul mediu datoritã formãrii celor douã structuri vulcanice, restabilindu-se în forma sa finalã numai la sfârºitul Pleistocenului superior, probabil în perioada glaciarã Würm.

În Pleistocenul mediu putem constata ultimele efecte ale unei miºcãri tectonice, concretizate printr-o balansare a structurilor fliºului sesizabile în zona Baraolt ºi golful Sfântu Gheorghe. În sectorul Tuºnad Bãi—Aita Seacã se accentueazã fenomenul de ridicare a structurilor, pe când înspre sud de Sfântu Gheorghe se constatã o scufundare accentuatã a acestora, argumentatã ºi de retragerea treptatã a apelor din Bazinetul Sfântu Gheorghe ºi Bicsad înspre mijlocul Depresiunii Bârsei.

Aceastã regresiune s-ar putea pune în legãturã ºi cu momentul deschiderii Culoarului Augustin—Racoºul de Jos din Munþii Perºani. Volumul de material vulcanic, originar din structurile Ciomad ºi Piliºca, sedimentat în Bazinul Ciucului Inferior, Bazinetul Bicsad— Malnaº, respectiv gyurusfergek auriu Sfântu Gheorghe ne sugereazã formarea unui volum aproape dublu de vulcanite faþã de cel cunoscut în edificiul vulcanic actual al Ciomadului.

Concluzii Reactivarea miºcãrilor tectonice în Pleistocenul inferior genereazã o nouã etapã de paroxism în activitatea vulcanicã, iniþiind o intensificare a activitãþii vulcanice în sectoarele sudice ale aliniamentului vulcanic principal al Harghi- gyurusfergek auriu www. Consecinþa imediatã a acestor fenomene a fost înteruperea treptatã a legãturilor dintre bazinele intramontane Ciucului Mediu ºi Ciucului Inferior cu Depresiunea Bârsei, respectiv cu Bazinul Dacic, gyurusfergek auriu ºi retragerea treptatã a apelor în pãrþile sudice ale Bazinului Baraolt ºi Bârsei.

Ruperea legãturilor dintre bazinele intramontane este efectul conjugat al miºcãrilor de ridicare gyurusfergek auriu acestor sectoare ºi ale zonelor limitrofe, cu intensificarea concomitentã a activitãþii vulcanice, respectiv efectul modelator gyurusfergek auriu fenomenelor de eroziune a formelor de relief pozitiv ºi colmatare treptatã a zonelor depresionare.

Izolarea bazinelor Ciucului este generatã de formarea structurii Piliºca faza II ºi de începerea activitãþii vulcanice în acelaºi timp în structura Ciomad. Faptul cã la Tuºnad Bãi, în zona gãrii încã sunt prezente depozitele marnoase, cãrbunoase, pliocene ale Bazinului Ciucului, iar în Bazinetul Bicsadului ºi în infrastructura aparatului gyurusfergek auriu Malnaº este de asemenenea prezent acelaºi tip de depozit, ne sugereazã legãturile existente între aceste sectoare în Pliocen.

Ele au fost întrerupte de gyurusfergek auriu sistemului de fracturi est—vest pe acest aliniament, având gyurusfergek auriu efect formarea pragului de fliº, la sud de lacul Ciucaº Tuºnad Bãi ºi de formarea structurilor vulcanice Piliºca ºi Ciomad.

Pe cele douã flancuri ale aliniamentului vulcanic principal, în Pleistocenul inferior ºi mediu se formeazã medii lacustre cu formare de depozite diatomitice, iar ulterior a depozitelor cu conþinut de piatrã ponce, urmate într-o fazã urmãtoare de generarea de cãtre eroziune a principalelor cursuri hidrografice.

Concluzionând datele existente într-o imagine mai generalã, papilloma virus replicazione afirma cã la începutul Pleistocenul mediu gyurusfergek auriu vulcanic principal al Harghitei avea un aspect morfologic în general asemãnãtor cu cel actual.